marți, 30 mai 2017

ABOUT/CONTACT

Cred că fiecare dintre noi are acel ceva ce îi este necesar, și anume frumosul. Trebuie doar accesat, pus în mișcare și mereu șlefuit.

Iubesc oamenii, sunt o fire energică, îmi place să fiu ocupată, de aceea în viața de zi cu zi sunt psihoterapeut, realizez workshop-uri pentru copii, emisiuni la radio, cânt și scriu. Un profesor de al meu spunea că "viața trebuie trăită și nu gândită", o idee înțeleaptă care mi-a rămas întipărită în minte.

Am absolvit Facultatea de Psihologie, Al.I. Cuza Iași, în prezent sunt în anul 4 de Formare în Psihoterapie Eriksoniană și Hipnoză Clinică, psiholog în supervizare, cu atestat și drept de liberă practică de la Colegiul Psihologilor din București, membru Focus Show Band, realizator de emisiuni la radio Viva FM și psiholog/psihoterapeut la Gamma Kids.

Consider că pentru a fi fericit și pentru a avea o viață sănătoasă, înseamnă mai întâi de toate să fii conștient de propria ta sănătate fizică și psihică!

Muzica îmi ocupă și ea o mare parte a timpului și aș putea spune că ea este terapia și vibrația sufletului meu.  

Pasiunea mea pentru scris și blog s-a născut acum aproape 6 ani, în 2011. Îmi place să interacționez cu oamenii și cu tot ceeea ce înseamnă frumos și sănătos. 

Contact:
florinapascariu5@gmail.com

Creșterea armonioasă a copilului tău

By psih. Florina Pascariu

Încă dinainte de a se naște micuțul, de când acesta este în pântece, mamă se interesează, citește, se informeză în legătură cu creșterea micuțului și vrea ca totul să fie bine. Este un lucru absolut firesc. Dragostea de mamă este incomparabilă, ea este cea care se sacrifică, dăruiește și iubește copilul dincolo de greșelile acestuia. O mamă dacă își ceartă copilul, și-l ceartă tot din iubire, pentru ca acesta să nu o ia pe căi greșite, pentru că mereu mama este cea care îi vrea binele copilului ei.

Este important ca dezvoltarea copilului să fie însoțită de o creștere armonioasă a acestuia. Ce înseamnă acest lucru? Am întrebat mai multe mame și mi-au răspuns următoarele:

Prima mamă: „în primul rând pentru a avea o familie frumoasă, mama și tata trebuie să se înțeleagă bine, iar atunci când apar certuri, copilul nu trebuie să fie de față. Și un alt lucru, să înțeleagă copilul când poți să-i cumperi ce își dorește și când nu.”

A doua mamă: „să fie înconjurat (în familie și nu numai) de iubire necondiționată, încurajări, onestitate și respect.”

A treia mamă: „Creșterea armonioasă a unui copil, pentru mine, înseamnă prezența atât fizică cât și morală a părinților în viața copilului. Liniștea și dragostea pe care părinții i-o asigură copilului contribuie la cresterea armonioasă. Dar și implicarea afectivă a mamei în viața copilului este importantă. Mă refer la mamă pentru că în majoritatea cazurilor mama este cea care stă acasa pentru creșterea copilului.”

A patra: „Creșterea armonioasă – mami și tati îi citesc povești seara, fac teme împreună, și împart răspunderile. De exemplu fetița mea acasă are o responsabilitate, se ocupă de îmbrățișări, este miss Popy. Atunci când am nevoie de un sprijin ea mi-l oferă!”

Mi s-a părut interesant să văd mai multe păreri, diferite de la mamă la mamă, dar ce mi s-a părut și mai interesant toate părerile au un numitor comun, dragostea. Este adevărat că dragostea este cea mai importantă în creșterea micuțului, însă este și mai important cum anume punem dragoste în dezvoltarea și educația acestuia ca copilul să  ajungă un adult responsabil, cu principii sănătoase și să-i fie ușor să se integreze în societate.
Cu drag,
Psihoterapeut Florina Pascariu 
Gamma Clinic Psychology by Gamma Institute: https://www.gammainstitute.ro/ro/sanatate/servicii-psihologie

luni, 8 mai 2017

Tot ceea ce creăm frumos este terapie pentru sufletul nostru


Mereu am avut senzația că oamenii cu idei și obiective comune se atrag ca niște magneți și așa și este. Recent am avut ocazia să fiu modelul unui proiect Darlington, un proiect pe care o să-l îndrăgesc multă vreme de acum încolo. De fapt a fost mai mult decât un proiect, mai mulți oameni pasionați, au creat o poveste.




Pe Claudia Leahu, am cunoscut-o pentru prima dată la o prezentare de rochii de mireasă aici, când m-a lăsat efectiv cu gura căscată ce coafură și make-up a putut să realizeze. Nu știu cum face, că de fiecare dată cand are ocazia să intre în părul meu, face minuni. 😊




Alexandra Mihalachi designer de rochii de ocazie și mireasă, vezi și aici.










Ca povestea să fie presărata cu sare și piper, pe lângă designer, fotografi, hairstilist & make-upartist, prinți și prințese am avut și personaje ca pisica fantastică și cea reală. 😅




Proiect Darlington 

Fotografiile au fost realizate de : 
Bogdan Mihalachi
Video:
Vasea Onel-Marcu
                          Designer dresses:                         
                  Alexandra Mihalachi                
                Hairstylist & make-up:                
                                        Modele:                                        

                                                           Visele ne țin vii!

miercuri, 3 mai 2017

Cum ne iertăm părinții

By Psihoterapeut Florina Pascariu

Deseori unora li se întămplă să se maturizeze mai devreme și asta pentru că, copilăria pe care au avut-o nu a fost una prea fericită. Bineînțeles se poate întâmpla și invers (depinde de la caz la caz), ca adulții să se poarte ca niște copii. De pildă unora li se întâmplă să se afle într-o situație mai dificilă, să aibe o problemă sau pur și simplu să li se dea o sarcină de rezolvat la serviciu și prima reacție sau primul gând pe care îl au, să fie „nu știu” sau „nu pot face acest lucru”, o stare parcă de disconfort. Ei bine aici intervine, teama de a face ceva, căruia i se poate ascunde în spate altceva. Cum ar fi, neîncrederea în sine, care poate fi dobândită încă din copilărie, prin simplul fapt că părinții au transmis ideea de „nu ești bun de nimic”, „nu știi să faci acest lucru” sau „Popescu e mai bun decât tine”. Și uite așa rănile copilăriei și-au făcut câte un loc adânc înrădăcinat în suflet și în subconștient, de nu mai știi de unde și cum îți vin anumite gânduri, care la rândul lor generează emoții negative precum teama, frica de a ieși în față sau alte stări.
Să vă dau un exemplu general, mulți copii au crescut doar cu un singur părinte, pentru că celălalt părinte a plecat să muncească în strainătate, un lucru care se întâmplă tot mai des în zilele noastre. Cum credeți că se simte un copil, atunci când este întrebat de către un alt copil „dar mama ta unde este?”, cel mai probabil singur, pierdut, un copil care nu știe ce înseamnă sentimentul de iubire împărtășit cu mama.

Acum adult fiind, vrei să scapi de rănile din trecut

Un prim pas ar fi acceptarea trecutului tău. Acceptând ceea ce ai trăit în trecut, te împaci cu gândul, cu sufletul tău și astfel închei un capitol. E ca și cum ai trece de la o etapă la alta și ai spune da prezentului și viitorului.
Un al doilea lucru foarte important ar fi iertarea. Prin iertarea celor ce ți-au greșit, îți faci un bine ție, în primul rând și apoi lor. Te vindeci pe tine însuți și astfel nu mai dai voie gândurilor negative și trecutului să-ți invadeze prezentul.
Un al treilea lucru, atunci când îți vin în gând secvențe din trecut, scrie-le într-un jurnal. Astfel îți vei descarca din emoții, ceea ce te va face să te simți mai bine.
În cazul în care simți că nu poți trece de unul singur peste trecut, ai stări de tristețe frecvente sau încrederea în sine este scăzută, un specialist te poate ajuta să vindeci acele răni și totodată să privești încrezător în viitor.


Cu drag, Psihoterapeut Florina Pascariu
Gamma Kids by Gamma Institute



luni, 10 aprilie 2017

În lumea poveștilor – timp pentru copilul meu



În lumea poveștilor – timp pentru copilul meu

Dacă în articolul anterior, pe care îl găsiți aici, v-am povestit despre primii trei ani din viața copilului, așa cum v-am promis, am revenit cu câteva idei, în ceea ce privește timpul petrecut alături de copilul nostru. Știm foarte bine că în ziua de astăzi totul se derulează într-un ritm foarte alert, în minte avem mereu o listă cu ceea ce trebuie să facem, și astfel uităm să petrecem timp de calitate alături de cei dragi. Copilăria este cea mai importantă parte a vieții unui om, deoarece este etapa în care un individ se formează și își creează aspirațiile pentru când va deveni adult. De aceea este important ca și părinte să ne implicăm activ în dezvoltarea copilului nostru.   


Iată câteva sfaturi, câțiva pași de urmat, când vine vorba de timp petrecut alături de copilul nostru. Să luăm ca exemplu concret povestea sau poezia spusă sau citită copilului.

Puneți copilului o întrebare simplă la începutul poveștii, cum ar fi: "Vrei să-ți spun/citesc povestea despre Cenușăreasa?" sau "Ți-ar plăcea să-ți spun o poveste despre un elefant?". Dacă aveți o carte cu poze, aratați-i o poză semnificativă și întrebați-l de exemplu: "Cum se numește animalul despre care este vorba în poveste?" sau "Iți place acest animal?". În acest fel, copilul participă la poveste și va fi probabil interesat de ea. Pe masură ce copilul crește, răspunsul la întrebarea pusă la începutul poveștii de dvs. va putea fi dat eventual de către copil la sfarșitul povestii.

Fiți pregătiți să-i răspundeți copilului la întrebările puse, căci copiii au întotdeauna întrebări de pus. Dacă știti răspunsul, dați-l pe loc, iar dacă nu căutați-l în dicționare, enciclopedii sau pe internet etc. Astfel copilul se va familiariza cu locurile unde "pot fi căutate răspunsuri la întrebări" și va ști să le caute singur când va putea să citească.

Faceți comentarii asupra poveștii, dar nu prea multe în timpul acesteia, căci povestea este importantă. Din timp în timp puteți sublinia personajele, scenele sau activitățile din poveste. Desigur, pentru copiii mici este bine să le aratati pe pozele aferente poveștii persoanele/animalele/plantele din poveste și poate, pe o altă poză să-l puneți să recunoască personajele pe care i le-ați arătat anterior.

Puneți o întrebare la sfarșitul poveștii, care să-i dezvolte imaginația copilului. Poate fi o idee de continuare a poveștii, de genul "Și ce crezi tu că s-a întamplat mai departe?" sau o alta idee de dezvoltare a poveștii, cum ar fi: "Oare ce s-ar fi întâmplat cu Pinochio dacă nu ar fi mințit și nu i-ar fi crescut nasul?". Chiar și părerea copilului despre poveste este binevenită, cum ar fi "Iți pare bine că Scufița Roșie a scăpat cu bine din gura lupului?"


Copilăria este o lume de miracole și de uimire, a creației și a poveștilor scăldate în lumină, iar noi părinții suntem îndrumători în lumea celor mici.

Cu drag,
Psihoterapeut Florina Pascariu

Servicii psihologice: 

Sursa: cartea Mama și copilul Ghid de creștere a copilului mic
Dr. A.J.R Waterston